Contact / MoZgató – Conferinţa instruitorilor de tineri la Târgu Mureş

MoZgató – Conferinţa instruitorilor de tineri

Pe data de 25-26 noiembrie, programul Young Caritas din cadrul Asociaţiei Caritas Alba Iulia a organizat la Târgu Mureş o conferinţă pentru toţi cei care lucrează la diferite organizaţii, care se ocupă, printre altele, de instruirea tinerei generaţii.

Scopul acestei conferinţe a fost ca diferitele organizaţii să se cunoască şi să construiască poduri între ele, dar şi schimbul de idei, experienţe şi informaţii necesare pentru organizarea unor programe pentru tineri, participanţii având ocazia să se gândească împreună la soluţiile cu care tânăra generaţie poate fi introdusă în activităţile de voluntariat. Evenimentul a fost găzduit de Colegiul Reformat “Gecse Dániel”.
“Fără TU nu există EU” – cu această propoziţie a deschis conferinţa vineri seara dr. Márton András, directorul Asociaţiei Caritas Alba Iulia. Acesta a invitat participanţii la un joc de destindere, care a avut două etape. În prima etapă, participanţii au trebuit să se strângă de mână şi să-şi ureze o seară bună, iar în cea de-a doua să strângă de mână un necunoscut şi să păstreze contactul vizual timp de trei secunde, fără a spune nimic. Scopul jocului a fost de a reflecta asupra importanţei de a fi atenţi şi la ceilalţi din jurul nostru, căci după cum au arătat mai mulţi cercetători, doar după trei secunde de vizualizare putem vedea omul în toată splendoarea personalităţii sale.

După ce domnul director a salutat participanţii în acest mod inedit, Molnár Judit, coordonatoarea programului Young Caritas din cadrul Asociaţiei Caritas Alba Iulia a prezentat o scurtă istorie a programului de voluntari, numindu-i chiar de la început pe participanţi colegii săi. “Unde-s mulţi, puterea creşte!”, acesta este motto-ul programului de voluntari creat în anul 2008, după ce, în anul 2007, conducerea asociaţiei a realizat că numărul voluntarilor creşte pe zi ce trece, devenind necesar înfiinţarea unui cadru în care aceştia să se poată dezvolta. Programul Young Caritas a luat naştere deci în anul 2008, iar în 2010 s-a format şi harta de relaţii cu celelalte judeţe.
“Tinerii din ziua de azi nu pot fi atraşi cu lucruri neinteresante. Ei sunt chemaţi zilnic de diferite trenduri, de diferite direcţii, de aceea întrebarea noastră principală este dacă ne putem oare ridica la înălţimea acestor noi direcţii, noi influenţe. Scopul nostru este, deci, de a crea trend în solidaritate, de a ridica solidaritatea la rangul de modă, demnă de urmat pentru tineri. Despre aceasta este vorba în cadrul programului Young Caritas.” – a relatat Molnár Judit.

Totodată, aceasta a prezentat şi structura programului: coordonatorii au discutat cu diferite asociaţii şi organizaţii care să primească tinerii voluntari pentru diferite acţiuni, astfel aceştia au ocazia să guste din viaţa de voluntar şi să prindă entuziasm de a căuta ei înşişi ocazii şi modalităţi de a practica voluntariatul. Unul dintre aceste ocazii este oferit tot de programul Young Caritas: acţiunea Lasă urme! se bazează pe echipe de tineri entuziaşti care caută ocazii de voluntariat, ocazii de a ajuta societatea sau semenii aflaţi în nevoie, acţiune la care particip şi eu cu un mic grup de studente din Cluj. De asemenea, programul Young Caritas este prezent şi în şcoli, unde coordonatorii organizează acţiuni şi programe speciale prin care să ofere elevilor un impuls pentru voluntariat, dar şi să-i sensibilizeze pe aceştia pentru a practica voluntariatul.
După prezentarea detaliată a programului, evenimentul a continuat cu o discuţie de podium, moderată de Simon Emőke, specialistă în comunicare şi reprezentantă a campaniei media “Jó arc” (Faţă bună). “Este generaţia Z generaţia mişcărilor?”- aceasta a fost întrebarea principală asupra căreia s-au axat participanţii, partenerii de dialog fiind în acest caz Furus Levente, preşedintele Biroului pentru Tineri “Turulmadár” din Sfântu-Gheorghe; Kónya Zsuzsánna, organizatoare de programe şi coordonator-înlocuitor al taberei Yuppi pentru copiii cu dizabilităţi din Târgu Mureş; Bicsi Norbert, preşedintele echipei de studenţi „The Firm” din Târgu Mureş; Molnár Judit, coordonatoare de program la Young Caritas, Târgu Mureş şi Vikor Csaba, director al Asociaţiei „Nagyító” din Szeged, Ungaria, asociaţie ce are la bază dezvoltarea abilităţilor sociale atât a liceenilor, cât şi a studenţilor.

Discuţia s-a declanşat la întrebarea cea mai problematică a organizaţiilor din ziua de azi: “Cât de grea este organizarea unor evenimente pentru tineri?” Întrebarea a stârnit opinii diferite, dar toate adevărate. Kónya Zsuzsánna a mărturisit că trebuie muncit din greu ca tinerii să observe activitatea lor şi să dorească să participe şi ei la aceasta. Totodată, trebuie să se facă simţit şi rezultatul pozitiv al participării lor: voluntarii trebuie să ştie încă de la început de ce e bine pentru ei să participe la acţiunile unei organizaţii. Este foarte important deci ca toate reclamele, toate mesajele să se adreseze tinerilor pe limba lor, ca cei care răspândesc mesajele să fie persoanele care au experimentat deja viaţa de voluntar şi sunt conştienţi de beneficiile unui anumit program la care îi invită şi pe ceilalţi. Totul trebuie să fie autentic, şi dacă voluntarul primeşte atenţie de la organizaţia în cadrul căreia a acţionat, atunci va rămâne acolo pentru mult timp.
Molnár Judit s-a apropiat de subiect dintr-o altă perspectivă. Adolescenţii din ziua de azi caută multe răspunsuri, mai ales la întrebarea: „De ce sunt eu în stare?”.
Din păcate, ei primesc răspunsuri negative atât de la părinţi, cât şi de la şcoală, ajungând să se simtă complet inutili. De aceea, coordonatorii de voluntari trebuie să-i încurajeze că nimic nu este în neregulă cu ei, că ei sunt preţioşi aşa cum sunt şi că pot face tot ce îşi doresc, dacă depun efortul necesar. Un exemplu concret este chiar tabăra de voluntari organizată de Asociaţia Caritas Alba Iulia în fiecare an, unde peste o sută de tineri lucrează timp de o săptămână într-o comunitate pentru a o înflori, pentru a o reînnoi. În cadrul acestei tabere mulţi tineri au exclamat la început că ei nu au vopsit niciodată gardul, nu au cărat niciodată lemne, nu au ajutat niciodată la văruit, dar sub îndrumarea coordonatorilor au reuşit să îşi învingă barierele şi să-şi demonstreze faptul că sunt în stare să facă şi astfel de treburi. De asemenea, voluntarii sunt cei care se aduc unii pe alţii: un tânăr experimentează ceva de neuitat la un program al asociaţiei şi data viitoare îşi va chema şi prietenii la un alt program, care, la rândul lor, îşi vor aduce şi ei cunoscuţii.

Este important deci ca un coordonator să nu li se adreseze voluntarilor ca fiind încă mici şi neexperimentaţi: trebuie să-i facă să simtă că ce vor experimenta aici nu vor putea experimenta altundeva, şi că vor avea de învăţat atât ei, voluntarii, de la coordonatori, cât şi coordonatorii de la ei, de la voluntari.
Furus Levente este de părere că discuţiile personale sunt cele mai convingătoare, căci tinerii din ziua de azi, stând în faţa calculatorului, cred că totul poate fi accesat şi achiziţionat foarte repede. De aceea, reprezentanţii unei organizaţii trebuie să contacteze la început câte un profesor care să-i conducă în faţa clasei, iar după întrevederea din cadrul şcolii să se întâlnească la biroul organizaţiei şi să discute mult şi bine, până când tinerii conştientizează beneficiile organizaţiei respective. Din păcate, cum a observat acesta, nici mesajele de pe Internet nu mai au puterea de a atrage atenţia tinerilor; singura opţiune autentică rămâne deci discuţia personală.
Bicsi Norbert a observat însă că toate campaniile media de pe Internet rămân extrem de importante, chiar dacă nu au rezultate roditoare, căci tinerii măcar află despre acţiuni şi programe, sunt conştienţi de existenţa lor. Aici a intervenit şi moderatorul discuţiei, Simon Emőke, care este de părere că organizaţiile trebuie să le ofere în realitate tinerilor experienţa pozitivă pe care ei o experimentează în lumea virtuală: tinerii primesc în lumea Internetului like-urile care devin imbolduri necesare pentru ei, simţind că fără acestea ei nu sunt apreciaţi. Astfel, organizaţiile trebuie să le ofere în lumea reală aprecierea de care depind ei în lumea virtuală. “Trebuie să educăm tinerii să trăiască în lumea off-line!”- a răsunat de mai multe ori de la mai mulţi participanţi ai discuţiei.

Vikor Csaba consideră că pentru a atrage un tânăr la un program, coordonatorul trebuie să aibă curajul de a-i oferi ceva din propria fiinţă, “căci dacă îi place propria mea istorie, propria mea poveste, va vrea şi el să ofere ceva din propria personalitate, şi mă va urma în activitatea pe care o întreprind”. Cel mai important aspect al colaborării cu tinerii voluntari este deci ÎNCREDEREA. Totodată, trebuie să le fie repetat voluntarilor că pot comite greşeli, nu trebuie să facă totul perfect, astfel vor fi mult mai liniştiţi în activitatea la care s-au înscris, căci “mai bine fă-ţi propria treabă greşit, decât să faci treaba altuia corect”.
La finalul discuţiei, a fost accentuată şi ideea de a-i lăsa pe voluntari să încerce pe propria răspundere diferite lucruri, să cadă şi să se ridice singuri, căci doar aşa vor fi capabili să se bazeze pe propriile puteri şi să se stabilească pe propriile picioare, dar şi importanţa de a le lăsa mână liberă în activităţi: trebuie să fie întrebaţi cu ce vor să se ocupe şi încurajaţi să vină cu propriile idei. Deoarece discuţia a mişcat mai toţi participanţii, aceasta a fost continuată şi după cină, într-o atmosferă mai familiară şi mai destinsă, cu muzică şi voie bună.

Ziua a doua a conferinţei a început tot cu un joc care să dezmorţească participanţii, după care Székely Róbert, directorul filialei din Sfântu-Gheorghe a Serviciului de Ajutor Maltez din România, a ţinut o mică prezentare despre istoria acestei organizaţii, dar şi despre modalitatea de formare a viitoarei generaţii. Serviciul de Ajutor Maltez are 17 puncte de lucru în România, cu peste 1000 de voluntari, printre care aproximativ 500 de tineri, de aceea a devenit extrem de importantă formarea viitoarei generaţii. “Motto-ul Serviciului este: Păstrarea credinţei, apărarea săracilor, căci fără credinţă ar fi foarte greu de lucrat în acest domeniu”- a mărturisit reprezentantul filialei din Sfântu-Gheorghe. Totodată, pentru funcţionare, sunt necesare experienţele: voluntarii aduc ideile, iau deciziile, iar angajaţii le valorifică.
Următorul invitat a fost Tussay Szilárd, directorul IKE, care a vorbit despre modul în care trebuie construită o mişcare în cercul tinerilor. „O organizaţie pentru tineri trebuie să fie capabilă să se reînnoiască permanent, trebuie să fim curajoşi să schimbăm”- susţine acesta. În organizarea unei mişcări, trebuie să ne deplasăm din interior în exterior: în primul rând, este important de formulat DE CE vrem să organizăm o anumită mişcare, după care CUM vom putea să o organizăm, şi mai apoi CE vom organiza. Din păcate, organizatorii din ziua de azi fac totul tocmai invers, deci motivul autentic ajunge să se piardă, nereuşind să mişte tânăra generaţie, care are nevoie să experimenteze cum este să facă ceva ÎMPREUNĂ, în afara zonei de comfort dictată de EGOism. Totodată, trebuie să avem curajul de a ne baza pe tineri, de a-i ajuta să-şi cunoască propriile capacităţi.

Următorul punct al programului a fost vizionarea secţiunii de postere, unde reprezentanţii diferitelor organizaţii şi-au prezentat activităţile, programele şi scopurile, după care Vikor Csaba a descris detaliat generaţia Z, enumerând trăsături ca: globalizarea, viaţa on-line, experienţele virtuale, narcisizmul, căderea barierelor morale, frica de respingere, dispariţia intimităţii, pierderea estimării personale.

După masă, participanţii s-au grupat pe trei echipe, discutând diferite teme, printre care “Ajutor în salvarea de vieţi”, sub coordonarea asistentei generale Vass Hajnal de la SMURD Târgu Mureş, dar şi despre “Adulţii viitorului”, cu Vikor Csaba. Grupa căreia m-am alăturat a fost coordonată de Varga Gyula, reprezentant al Uniunii Cercetaşilor Maghiari din România, iar tema noastră centrală de discuţie s-a axat pe întrebarea: “Ce sau cine mişcă o mişcare?”. Această grupă a dezvoltat structura organizaţională prezentată anterior de către Tussay Szilárd, şi am enumerat acţiunile pe care le organizăm, mijloacele prin care întreprindem diferite evenimente şi motivele pentru care facem ceea ce facem în cadrul organizaţiilor noastre. După ce fiecare grupă a discutat cele mai importante aspecte legate de tema aleasă, rezultatele au fost prezentate tuturor participanţilor de către coordonatorii de grup.
La final, Ludescher László, directorul Departamentului Caritas – Asistenţă Socială, a încheiat conferinţa într-o notă destinsă, menţionând că în cadrul Asociaţiei Caritas Alba Iulia se găsesc reprezentanţi a trei generaţii: directorii departamentelor fac parte din generaţia X, angajaţii reprezintă generaţia Y, iar cei pentru care a fost fondat programul Young Caritas fac parte din generaţia Z. Toţi matematicienii ştiu cât este de greu de lucrat cu ecuaţii care cuprind trei numere necunoscute; la fel de greu este de lucrat şi cu aceste trei generaţii.

Györfi Rita este voluntară Caritas de 6 ani şi a participat la acest eveniment cu scopul de a duce mai departe entuziasmul şi spiritul de voluntar şi în oraşul în care este acum studentă.

“Pentru mine această conferinţă a fost foarte interesantă. Când a fost prezentată generaţia Z, am simţit că este vorba despre mine, că toţi invitaţii vorbesc despre mine, doar că nu folosesc numele de Rita, ci o literă Z. Am avut ocazia de a realiza cum sunt eu cu adevărat şi cum mă văd ceilalţi oameni: de exemplu, mai tuturor din generaţia mea le place să fie printre oameni, să clădească relaţii, dar ne avântăm şi în vânătoarea de like-uri. Până acum am crezut că toate acestea depind de mediu, dar acum mi-am dat seama că felul cum suntem noi depinde de generaţia în care ne-am născut. Îmi pare rău că nu au fost mai mulţi prieteni de-ai mei care să realizeze şi ei modul în care este privită generaţia noastră de către adulţi. Mi-a plăcut cum unele organizaţii şi-au prezentat activitatea, de la începuturi până în ziua de azi, modul în care îşi atrag voluntarii şi criteriile prin care se pot alătura tinerii diferitelor programe şi acţiuni. Cel mai interesant lucru pentru mine a fost că cei mai mulţi conducători ai diferitelor organizaţii au fost la început voluntari. Totodată, am învăţat paşii necesari în organizarea unei mişcări de succes şi modul în care această mişcare poate fi întreţinută pe o perioadă lungă.”

***
Scopul acestei conferinţe a fost schimbul de idei şi construirea unor relaţii între diferitele organizaţii. Căci în ziua de azi ruptura dintre generaţii se face simţită din ce în ce mai tare, şi mulţi tineri se confruntă nu doar cu neînţelegerea familiei, dar şi cu neînţelegerea propriei persoane. Aceste organizaţii s-au înfiinţat cu scopul de a ajuta tinerii să se regăseasă prin ajutarea semenilor, dar şi de a învăţa să muncească în echipă, de a învăţa să-şi împartă tot ce au cu ceilalţi. Ca reprezentantă a generaţiei Z, aflată la început de drum, consider că această conferinţă şi-a atins scopul, şi că sunt pregătită să-mi clădesc şi să-mi ajut colegii să-şi clădească viitorul pe drumul corect.

Fechită Lujza, voluntar la Târgu Mureș/Cluj-Napoca

Sursa articolului: http://corbiialbi.ro/index.php/contact/862-mozgato-8211-conferinta-instruitorilor-de-tineri-la-targu-mures/