Fiecare lucru mic contează

Cred că întreaga grupă mică aştepta deja ziua de sâmbătă, când a avut loc o nouă Întâlnire de echipă. Dimineaţa, toată lumea a fost încă somnoroasă, dar şi entuziasmată, deoarece mulţi membri noi s-au alăturat echipei de voluntari şi am aşteptat cu curiozitate întâlnirea cu ei. Tocmai de aceea sunt bune aceste ocazii, pentru că ne cunoaştem, ne întâlnim cu prietenii vechi şi avem discuţii plăcute.

Ziua a fost împărţită în trei părţi: cunoaştere, munca comună şi cunoaşterea de sine. Pentru a începe ziua, am jucat jocuri prin care ne-am cunoscut, fiindcă erau multe feţe noi pentru toată lumea. Am cunoscut formele de salutare a diferitelor culturi şi am răspuns la întrebări interesante, cum ar fi: dacă ar fi o carte despre viaţa noastră, ce titlu i-am da sau cine a fost modelul nostru în adolescenţă sau ca ce personaj dintr-o carte ne-am putea imagina pe noi înşine. Nu a putut lipsi nici realizarea unui kit de supravieţuire pentru naufragiaţi, care ne-a învăţat să gândim ca o unitate şi să facem compromisuri. În cadrul acestor ocazii ne-am întâlnit cu diferite jocuri şi subiecte, care ne-au ajutat să formăm o echipă armonioasă şi care funcţionează bine, deoarece în voluntariat acesta este un punct esenţial.

Au fost şi activităţi mai dificile, unde era important să fim atenţi unii cu alţii, să ne concentrăm şi să avem răbdare pentru a atinge obiectivul. Nu numai că ne simţim bine, învăţăm multe despre persoanele cu care lucrăm, care este punctul forte a fiecăruia, cine cum gândeşte şi poate că după aceea vom privi diferit un anumit lucru. Pentru mine, programul preferat al zilei a fost realizarea unei reclame video. Dat fiind că noi suntem implicaţi în voluntariat, noi putem explica şi arăta perfect în ce constă această muncă. Nu doar că am realizat-o pentru o cauză bună, dar pe parcurs am râs mult, am povestit şi în aşa fel ne-am apropriat treptat şi ne-am făcut prieteni adevăraţi. După prânzul binemeritat, aceste videoclipuri au fost prezentate ca să putem vedea munca şi ideile creative ale altora. S-a putut vedea că toată lumea şi-a pus inima şi sufletul şi că a făcut tot ce i-a stat în putinţă.

A doua jumătate a zilei a fost despre liniştire şi introspecţie. Am asociat culori emoţiilor şi am experimentat cu aceştia. A fost interesant să vedem cum aceleaşi culori de bază au creat imagini atât de diverse şi unice. M-a făcut să mă gândesc cât de complecşi suntem: chiar dacă baza este aceeaşi, rezultatul final va fi foarte diferit, ceea ce ne arată cât de diferit suntem construiţi. În acest moment, toată lumea a putut să se pună pe primul loc, plin de linişte, calm, să ne exprimăm şi să aflăm ce înseamnă voluntariatul pentru noi. Cei care sunt la Caritas de multă vreme au putut povesti cum s-au dezvoltat, cum au venit prima dată şi cu ce experienţe definitorii s-au îmbogăţit, ca membrii noi să vadă la ce se pot aştepta.

În concluzie, a fost o zi semnificativă şi revigorantă, aşa cum sunt toate aceste programe la care avem ocazia să participăm. Pot spune cu siguranţă că şi în viitor se merită să mergem la aceste ocazii, deoarece mereu au ceva nou de oferit pentru noi toţi.

Articol: Eszter Makkai, voluntară
Traducere: Edith Kerestely, voluntară